Cetatea Băniţa

Pe teritoriul localitatii Băniţa se gaseste Cetatea geto-dacică Băniţa, una din cele mai spectaculoase cetati dacice, datand din timpul lui Burebista. Cetatea a fost refacuta in timpul domniei lui Decebal, dar in urma razboaielor daco-romane a fost distrusa. A fost construita in limita de vest a bazinului Vaii Jiului, in zona cea mai inalta din Dealul Bolii.

Datorita amplasamentului, cetatea oferea siguranta. De pe drum, cetatea dacica pare doar o stanca, ce nu-si dezvaluie comorile ascunse. Aflata intre trei dealuri, aceasta bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia in sud, fiind apropiata de ruta care trecea din Carpati spre Pasul Valcan si Merisor. Sistemul de aparare este unul unic, zidurile de incinta, turnurile si platformele pentru lupta sunt amplasate in trepte datorita pantelor foarte abrupte si a lipsei suprafetelor plate. Datorita acestui fapt, constructorii au facut lucrari pentru nivelarea zonei.

Situata la o altitudine de peste 900 de metri, cetatea a fost descoperita in perioada 1961 – 1962, cand a avut loc singura cercetare referitoare la acest obiectiv de mare importanta istorica. Fiind situata pe o stanca foarte abupta si izolata, cu o panta de aproximativ 250-300 de metri, accesul era aproape imposibil; doar prin partea nordica se putea ajunge la cetate, unde intrarea era marcata de o poarta si de o scara monumentala cu lungimea de 45 de metri.

In interiorul cetatii se poate observa un spatiu de aparare si de locuire, situat pe cele trei terase realizate sub actiunea de nivelare. Doua canale taiate in piatra drenau excesul de apa care ajungea in zona fortificatiei.
Cetatea de la Banita a reprezentat un punct principal in sistemul de fortificatii si de aparare dacice. Potrivit istoricilor, sistemul de fortificatii era realizat dintr-un zid de aparare realizat din piatra de calcar fasonata, un val format din pamant si piatra si platforme de lupta. In punctul cel mai inalt al cetatii s-a construit un turn-locuinta.

In interiorul Cetatii Banita au fost gasite numeroase cantitati de unelte, ceramica si tipare pentru turnat obiecte de metal, dar si un sanctuar descoperit in afara zonei fortificate, ce a fost studiat de arheologi. Acestia au afirmat ca rolul cetatii era unul militar. In urma distrugerii cetatii, armata romana a avansat spre Sarmizegetusa Regia. Acest lucru a fost atestat de existenta castrelor descoperite la Jigonul Mare si Comarnicel.

Cetatea Banita a fost declarata patrimoniu cultural UNESCO si ar putea fi amenajata in cazul in care Consiliului Judetean Hunedoara va reusi sa o preia. Cetatea poate fi accesata urmand drumul european E79, iar turistilor care ajung in aceasta zona, le este recomandata vizitarea Rezervatiei Gradistea Muncelului, din care fac parte Cetatea Dacica Bolii, Canioanele de la Crivadia si Pestera Bolii.

Sursa: www.vatra-daciei.ro